Simtziri

Mă trec fulgerări de durere
Şi mă înving săgeţi de regret,
Unde eşti tu astăzi, putere,
Să dai volumul vieţii încet?

Să simt mut pulsul iubirii,
Să mă-nec în şuvoi de trăiri,
Să plîng cum o fac doar martirii,
Să privesc prin frînturi de clipiri.

Vreau s-ajung în inima lumii,
Să scot seva luminii din ea,
Să răpesc trăirea din mumii
Şi s-o dau veşniciei din stea.

Vreau să trec hotare închise,
Nepermise fiinţei lumeşti
Şi s-ajung în focuri aprinse
De războinice corpuri cereşti.

Vreau să-mi văd sufletu-n palmă
Luînd forma trăirii din el,
Să îl judec, rece şi calmă,
Că mi-a pierdut raţiunea-n duel.